Intens folosit ca "metodă de promovare", trimiterea de mesaje comerciale nesolicitate, adică SPAM-ul, a ajuns la cote alarmante în ultimii ani.
SPAM este un acronim pentru "non-Solicited Pornography and Marketing Acted" şi, înainte de te gândi la avantajele trimiterii de spamuri, citeşte punctele de vedere de mai jos pentru a vedea dacă merită efortul şi riscul!
Definiţie dexonline.ro:
"E-mail nesolicitat cu conţinut irelevant trimis unui număr mare de destinatari, de obicei având conţinut publicitar. Publicitate nesolicitată primită prin poştă sau afişată pe site-uri."
În cea mai recentă definiţie dată termenului, spamul desemnează "trimiterea masivă şi uneori repetată" a mesajelor electronice nesolicitate, către persoane cu care expeditorul nu a avut niciodată contact şi a căror adresă electronică a fost obţinută pe căi ilegale.
Spammerul – cel care trimite mesajele nesolicitate – are nevoie de o listă de adrese e-mail pentru a-şi trimite mesajele. Acestea pot fi obţinute în mod legal sau ilegal.
Se consideră că o adresă este obţinută în mod ilicit atunci când spammerul foloseşte diferite motoare de căutare pentru a găsi pe Internet adrese valide sau când, apelând la programe speciale, spammerul utilizează diverse combinaţii pentru a obţine posibile adrese.
Sursa: legi-internet.ro
Comunicare comercială - orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate.
Sursa: avocatnet.ro
Reţinem astfel următoarele puncte importante despre ce este spamul:
• trimiterea de mesaje electronice/SMS nesolicitate.
• nu contează de unde expeditorul a obţinut adresa de e-mail a destinatarului.
• mesajul comercial este SPAM fie că trimiţi manual mesajele, fie că utilizezi sisteme automatizate.
Spamul, aşa cum este definit mai sus, include mesaje trimise pe e-mail, pe telefon; până şi ofertele tipărite de marile lanţuri de magazine, acele broşuri şi cataloage pe care le găsim în cutia poştală.
Constituie SPAM, orice comunicare comercială care s-a efectuat fără consimţământul declarat al destinatarului. Altfel spus, expeditorul nu se regăseşte în lista de contacte a destinatarului.
Cand este SPAM şi când nu?
Conform legislaţiei în vigoare, mesajul trimis poate fi considerat SPAM dacă:
• ai găsit adresa pe o pagină web publică, indiferent dacă această pagină aparţine sau nu destinatarului.
• destinatarul ţi-a comunicat adresa de e-mail pentru a păstra legătura, iar tu îi trimiţi "o ofertă", sau "prezentare de business" fără a cere acordul.
• ai primit direct şi/sau indirect cartea de vizită a destinatarului pentru a păstra legatura.
• ai cumpărat adrese de e-mail "de pe internet".
• partenerii cu care colaborezi pentru promovarea afacerii tale online, utilizează această "metodă de promovare" fără ştirea ta. În acest caz, culpabilitatea le aparţine deşi este şi responsabilitatea ta să ştii cu cine colaborezi, mai ales când la mijloc este chiar imaginea şi credibilitatea companiei tale.
• mesajul nesolicitat include justificări şi disculpabilizări puerile.
• destinatarul este abonat la newsletter-ul de oferte al partenerului tău de afaceri şi tu profiţi de acel parteneriat pentru "a te promova". Faptul că acel partener ţi-a pus la dispoziţie lista de adrese, nu înseamnă că ai şi consimţământul abonaţilor.
Dacă respectivul partener nu ţi-a pus la dispoziţie acea listă, nu se numeşte "împrumut", ci furt de cea mai joasă speţă.
• utilizezi MailChimp sau alte programe legale de expediere în masă a SPAM-ului.
Dacă ai o bază de date cu abonaţi creaţi în timp şi aceştia sunt deacord să le trimiţi diverse mesaje, comerciale sau nu, poţi folosi fără probleme programe legale de expediere în masă a mesajelor.
Dacă abonaţii nu provin prin metoda de mai sus, MailChimp este doar un utilitar legal utilizat pentru a desfăşura o activitate ilegală.
Repetăm pentru a ne face bine înţeleşi: în definiţia din lege şi dex, constituie SPAM orice comunicare comercială (oferte/promoţii, info business etc.) care s-a efectuat fără consimţământul expres al destinatarului.
Orice justificări incluse în zona inferioară a mesajului sunt absolut puerile şi nu pot anula efectul legilor în vigoare.
Cele mai întâlnite justificări prezente la sfârşitul mesajului:
1. "Primiţi acest e-mail doarece aţi optat pentru newsletter odată cu înscrierea pe site-ul nostru ..."
Ce să înţelegem? Dacă achiziţionezi un produs de pe acest website, este echivalent cu abonarea automată la lista lor de "oferte"?
GREŞIT!
Optarea pentru a primi newsletter se face doar de către abonat, manual. Dacă pagina nu are opţiune de a refuza prin bifă primirea de "noutăţi şi oferte speciale", nu înseamnă că ai dreptul să-l spamezi. Dacă are acea posibilitatea de a alege, atunci respectă-i opţiunea.
Tu aştepţi factura iar magazinul îţi trimite oferte nesolicitate!
În cel mai fericit caz, poţi trimite clientului un mesaj prin care îi ceri să se aboneze la newsletterul cu oferte şi alte comunicări comerciale. Punct!
Imaginează-ţi că te duci la o un magazin de unde cumperi un obiect electrocasnic mare. Trebuie să le laşi adresa de livrare, corect?
Ce-ar fi dacă, săptămânal sau chiar zilnic, ţi-ar bate cineva la uşa cu textul: "Avem ofertă la garanţie extinsă"! sau "Avem ofertă la accesoriul X!"?
2. "Acest mesaj nu poate fi considerat SPAM deoarece adresa dvs. a fost gasită public, conţine datele expeditorului şi aveţi posibilitatea de a vă dezabona oricând"
Însă nu conţine cel mai important lucru: consimţământul meu de a primi mesajul!
Indiferent unde găseşti o adresă de e-mail, dacă trimiţi mesaje comerciale nesolicitate, înseamnă că eşti spammer! Nimic mai simplu.
Definiţia SPAM-ului este, considerăm noi, extrem de simplu de înţeles oricărui vorbitor de limba română: mesaj comercial nesolicitat = spam. Punct.
Nu contează "de unde", "de ce", "pentru ce" etc.
Faptul că mesajul SPAM conţine datele expeditorului ne spune însă următoarele:
• trebuie să-ţi schimbi firma care se ocupă de promovarea afacerii tale pentru că sigur nu-ţi vrea binele având în vedere amenzile pe care le rişti trimiţând SPAM.
• mi-ai furnizat deliberat datele necesare întocmirii unei plângeri bine documentate către autorităţile competente?
• dacă îţi lipseşte capacitatea de a citi şi înţelege o definiţie simplă, cum pot avea încredere să cumpăr de la tine?
Tipuri de SPAM
Deşi metoda de livrare rămâne aceeaşi, perspectivele comerciale şi apariţia unor domenii noi de activitate, conduc la manifestarea următoarelor tipuri de SPAM:
• spam pentru vânzări online.
• pentru scheme de îmbogăţire rapidă.
• spam destinat înşelătoriilor online (schema nigeriană, câştiguri neaşteptate, phishing etc.)
• pentru validarea adreselor de e-mail în scopul revânzării acestora.
• spam pe conturile de reţele sociale.
De ce NU categoric promovării prin SPAM?
Dezavantajele utilizării acestui tip de "promovare" sunt evidente odată ce pornim de la definiţia spamului ca activitate, urmări, dar şi a caracterului acestuia.
• Trimiţi mesaje unor necunoscuţi
deşi aparent ai crede că asta e un lucru bun: mai multă expunere şi obţinere de awareness, SPAM-ul prin definiţie este primit cu negativitate.
Poate vei fi sunat şi luat la întrebări, înjurat pe adresele proprii, pe Social Media, sau alte astfel de neplăceri.
Primul contact cu firma ta devine astfel unul negativ şi, în mintea multor potenţiali clienţi de mai târziu, vei rămâne nu ca furnizor respectabil, ci doar un alt spamer ordinar.
• Rezultatele SEO pe care SIGUR nu ţi le doreşti:
se va ajunge rapid ca o simplă căutare pe internet după numele firmei tale să returneze rezultate precum: "spammeri nesimţiţi", "neserioşi", "agasanţi" etc.
• Furnizorii de găzduire s-au alăturat demult luptei anti-spam
Dacă serverul web nu-ţi aparţine, firma de găzduire (administratorul serverului) îţi va bloca adresele de e-mail pentru trimitere de SPAM. Pentru deblocare, s-ar putea să fie nevoie să achiţi o taxă.
Termenii şi condiţiile anexate furnizării serviciilor de găzduire (hosting), interzic clar trimiterea de mesaje nesolicitate. Până şi cel mai mic comerciant de servicii de găzduire are instalat pe serverele închiriate clienţilor diverse programe care analizează mesajele automat în căutarea acelor elemente care definesc un mesaj de tip SPAM.
Există astfel filtre care analizează rata de expediere, conţinutul mesajelor, dar şi procentul de deschidere/citire de către destinatarii vizaţi.
Totul este complet automatizat şi îmbunătăţit continuu.
Mai toate programele utilizate pentru citirea mesajelor de tip e-mail, adică "clienţi de e-mail", au încorporate filtre anti-SPAM sau alte metode de identificare a mesajelor suspecte.
Dacă serverul îţi aparţine, este şi mai bine pentru că macăr eşti mai uşor de găsit.
• Includerea domeniului în "listele negre"
Dacă trimiţi SPAM rişti ca domeniul tău online (numele-websiteului-tau.ro, numele-websiteului-tau.com etc.) să fie inclus în listele speciale, adică blacklist populat doar cu domenii web raportate ca fiind emitente de SPAM. Şi iată cum îţi trebuie un domeniu nou şi "rebranding"!
• Marketing de tip vechi
La toate cele de mai sus se adaugă şi eficienţă versus risc. Deşi pare impresionant când auzi:
"Trimitem la o sută de mii de abonaţi de două ori pe săptămână! Chiar dacă ai vânzări de doar 1%, îţi dai seama ce înseamnă pentru afacerea ta?"
Te asigur că nu este deloc aşa pentru că marketingul de succes presupune ca mesajul tău comercial să ajungă legal şi corect doar la clientul tău ideal. Nu să-ţi enervezi potenţialii clienţi. Dar de unde ai garanţia oricărui procent de conversie?
Trimterea de SPAM are o eficientă scazută şi un risc maxim de probleme cu legea, la care se adaugă şi pătarea imaginii companiei tale. Şi da, este posibil ca rata de conversie să fie sub 0.001% pentru că spamul implică cantitate brută, nu calitate.
• Strigi a neseriozitate, disperare şi amatoricism la cote alarmante
De ce ar lucra cineva cu o firmă care nu are principii, reguli şi care dă buzna în intimitatea ta doar pentru că mesajul încape pe gaura cheii unei uşi închise?
Un alt motiv evident ar fi aspectul legal: amenzile erau până la 50.000 de lei!!
Spunem "erau", pentru că de pe 25 Mai 2018, în toate statele membre ale Uniunii Europene, a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) - Regulamentul (UE) 2016/679!
Amenzi usturătoare pentru companiile care trimit mesaje SPAM! - ştire ProTV mai veche.
Cum ne protejăm de mesaje comerciale nesolicitate?
• Crează-ţi o adresă de e-mail publică (yahoo, gmail) pe care o vei folosi doar când ţi se va cere adresa de e-mail dar nu eşti sigur/ă de seriozitatea website-ului, aplicaţiei etc.
• Nu-ţi lăsa adresa de e-mail pe orice website îţi cere asta, indiferent că are Certificat SSL sau nu! Procedează la fel şi cu aplicaţii pentru dispozitive mobile.
• Când primeşti un mesaj SPAM nou, nu te dezabona pentru că această acţiune nu face decât să confirme spamerului că deţii o adresă validă. Dacă te dezabonezi în mod sigur se va dubla cantitatea de SPAM.
• Utilizează filtre în programul tău de citire a mesajelor. Scopul acestora este acela de a trimite un mesaj SPAM direct în folderul Trash (Gunoi). Majoritatea clienţilor de e-mail (ex: Outlook, Thuderbird) permit ştergea mesajelor în masă, fără a fi necesară deschiderea/accesarea lor.
• Dezactivează opţiunea de trimitere automată a confirmării de citire pentru că aşa trimiţi şi faptul că adresa de e-mail este validă.
• Nu-ţi lăsa adresa de e-mail, numărul de telefon pe nici un flayer, sondaje de stradă sau alte medii printate, indiferent de "super oferta" cu care eşti tentat, sau cât de mult ţi-o cere vânzatorul cu care intri în contact. Ai dreptul legal de a refuza comunicarea adresei de e-mail şi/sau a numărului de telefon.
Să nu-ţi închipui că dacă-i multinaţională sau internaţională, firma nu se pretează la trimiterea de spamuri.
Atât Vodafone cât şi Orange au fost sancţionate cu amenzi pentru trimitere de SPAM.
• Nu da curs cererilor de "actualizare a datelor" venite de la instituţii credibile (banca ta, operator de telefonie, sau mari companii internaţionale (Apple, Samsung, PayPal etc). Acestea sunt atacuri de phishing unde răufăcătorul clonează identitatea grafică a unui brand cu scopul de a-ţi creea încredere să-i furnizezi datele cerute!
Nu deschide link-ul din mesaj pentru că te vei trezi pe un server situat într-o altă ţară şi, la încărcarea paginii poate exista un script/programel care-ţi validează adresa ca fiind una "ready for SPAM".
În mod sigur, "filiala BCR din Pakistan" nu-ţi trimite mesaj într-o română de tip google translate, să-ţi ceară să le dai contul şi parola! Nici o bancă din lume, inclusiv cele din România, nu-ți va cere să le trimiți prin email datele de acces ale contului!
• Dacă completezi diverse formulare, verifică dacă opţiunea de a primi newsletter şi/sau comunicări comerciale, este bifată automat. Nu că ar conta debifarea însă, măcar ai un motiv să-i iei la întrebări.
• Dacă achiziţionezi servicii de e-mail marketing asigură-te că furnizorul acestor servicii nu practică "metoda" cu trimiterea de SPAM.
Atenţie! Trimiterea de SPAM poate fi "inclusă" implicit şi fără ştirea ta şi în pachetul serviciilor de promovare online, aşa că ai proceda bine dacă ai cere explicaţii despre strategia de promovare online a prestatorului cu care colaborezi.
